Sighisoara
Tradiţia orală a fixat în diverse cronici întemierea oraşului în jurul anului 1200. Georgius Krauss, notar al oraşului în secolui al XVII-lea a fixat ca şi dată de fondare anul 1191. La întemierea oraşului trebuie să avem în vedere faptul că la Sighişoara înainte de venirea coloniştilor germani a existat o fortificaţie întărită şi apărată de secui, veniţi aici înainte de 1100. Această fortificaţie avea ca şi scop controlarea defileului şi a drurilor care se ontersectau aici.
Defileul sighişorean era la vremea aceea un obstacol foarte greu de trecut, datorită mlaştinilor existente, care fără o asistenţă din din partea locuitorilor făcea traversarea inpracticabilă. Aici pe malul Şaeşului s-a format sub protecţia regală prima aşezare germană , înainte de invazia tătară din 1241.
În anul 1298 ăntr-o bulă papală emisă de Benedict al VIII-lea se acorda fraţilor dominicani din Schespurch dreptul de a acorda indulgenţe. Numele evoluează şi la 1300 avem Segusvar, la 1320 Castrum Sex şi în 1436 de Şăghişoara.
Numele oraşului ar avea la bază fie un toponim din limba maghiară Seg ( fund, posterior, dos) deci ar fi „ cetatea din dosul dealului” sau „ cetatea de pe partea din dos a dealului”. Alţi cercetători spun că ar veni de la o altă rădăcină Szeg ( ridicătură, colină) ceea de ar însemna „ cetatea de pe deal”. După alţii ar veni numele din dialectul german de la rădăcina Sech, Segg, Seggh, care în dialectele anglo-saxone ar însemna mlaştină sau că acest toponim ar fi fost adus de colonişti din ţara de baştină, în spaţiul german întâlnindu-se un toponim aproape identic lângă Aachen – Schaessberg.
Colonizarea zonei s-a realizat în mai multe etape între 1200-1224 sau 1224-1260 s-a colonizat valea Saschizului şi a Architei, apoi între 1241-1246 valea Saeşului şi Hârtibaciului şi abea apoi valea Târnavei. Aceast lucru este dovedit şi de faptul că prima capitală a scaunului a fost Saschz şi probabil că ar fi rămas dacă drumul comercial spre Braşov nu s-ar fi schimbat pe valea Şaeşului, a Hărtibaciului şi de aici prin Făgăraş spre Braşov.
De asemenea asupra locului unde s-au aşezat primii colonişti sunt mai multe teorii:
-prima arată că de pe vechea fortificatie de pe actualul deal al Şcolii s-ar fi dezvoltat oraşul ocupând platorul cetăţii şi apoi Oraşul de Jos.
– a doua teorie spune că s-a format în zona actualului parc central, unde exista până în secolul al XIX-lea o veche bisericuţă şi aduce ca argumente faptul că dealul trebuia defrişat de pădure şi era nevoie de construirea unor fântâni.
-a treia teorie are menţionează o dublă aşezare atât în zona actualului parc central cât şi în cetate pe actuala stradă a Tâmplarilor, însă aici era o pantă destul de ascendentă în Evul Mediu şi era zona unde se scurgeau apele pluviale de pe dealul Scolii, nu sunt fântâni, iar cea mai veche construcţie este atestată arheologic în zona actualei Biserici a Mănăstirii.